O singură dată a fost lumina aprinsă în vizuina pedeliştilor, atunci când au ajuns protestatarii să le strige câte şi mai câte. În rest, s-au furişat ca şobolanii, să nu-i prindă oamenii. Să nu credeţi însă că au plecat de ruşine, ci au fost văzuţi prin restaurante, bând şi mâncând, hăhăind şi zicând că n-are cum să mai dureze mult. Numai că, iată, durează, vrâncenii, alături de toţi românii, nu se lasă, iar pedeliştii şi-o vor lua rău pe cocoaşă.

Fiind într-o zi cu puţin soare la o clinică, un nene vroia să-şi facă programare pentru nişte analize, iar când a auzit că tocmai pe 8 februarie e chemat la luat de sânge, s-a enervat şi a zis că el e de la CAS. Calmă, doamna de la recepţie i-a zis că se bucură, dar programarea rămâne pe aceeaşi dată. Ceea ce, desi-gur, e logic.