OBLIGAȚIILE medicilor de familie din Vrancea și marile NEMULȚUMIRI ale acestora

0
2240


Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea a prezentat, în cadrul ședinței Comitetului pentru persoane vârstnice și dialog social din cadrul Prefecturii, o informare cu privire la obligațiile medicilor de familie, care se află în relație contractuală cu CAS, de a elibera bilet de trimitere către medicul specialist și investigații paraclinice recomandate pentru prevenție.
    Astfel, medicii de familie au obligativitatea de a acorda persoanelor asigurate, un pachet de servicii medicale, prevăzut de Ordinul M.S./ C.N.A.S nr. 196/ 139/2017 privind normele metodologice de aplicare în anul 2017 a Contractului-cadru. Contractul cadru încheiat între Casa Județeană de Asigurări și medicul de familie prevede urmatoarele tipuri de servicii medicale, pentru înscrișii cu afecțiuni acute, subacute și acutizările unor afecțiuni cronice: anamneza, examenul clinic general; . unele manevre specifice, pe care medicul le considera necesare;  recomandare pentru investigații paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului și pentru monitorizare; manevre de mică chirurgie, dupa caz;  stabilirea conduitei terapeutice și/ sau prescrierea tratamentului medical și igieno- dietetic, precum și instruirea asiguratului în legătură cu măsurile terapeutice și profilactice; bilet de trimitere pentru consultație la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare în spital, pentru cazurile care necesită aceasta, sau care depășesc competența medicului de familie;  recomandare pentru tratament de recuperare, medicină fizicaă și balneologie în ambulatoriu sau în sanatorii balneare, dupa caz; recomandare pentru tratament de recuperare în sanatorii și preventorii, după caz; recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii și incontinență urinară, după caz; recomandare pentru ingrijiri medicale la domiciliu, dupa caz.
    Casa de Asigurări de Sănătate informează că, potrivit Contractului-cadru, consultația medicală de specialitate se acordă pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la alt medic de specialitate, numai pentru cazurile în care asiguratul a avut biletul de trimitere, inițial eliberat de medicul de familie și numai în condițiile în care medicul trimițător se află în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Fac excepție de la prevederile anterioare consultațiile pentru afecțiunile stabilite prin norme, care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriu. Pacienții trebuie să cunoască faptul că în situația prezentării la medicul de specialitate la solicitarea acestuia, pentru a doua și a treia consultație, în vederea stabilirii diagnosticului și/ sau tratamentului, adresarea se va face direct, fără alt bilet de trimitere.
    De asemenea, nu este necesar bilet de trimitere,  pentru asigurații cu diagnostic deja confirmat la externarea din spital pentru: urmărirea evoluției sub tratamentul stabilit în cursul intemării; efectuarea unor manevre terapeutice; după o intervenție chirurgicală sau ortopedică, pentru examenul plăgii, scoaterea firelor, scoaterea ghipsului. Pentru asigurații care au bilet de trimitere de la medicul de familie, în cadrul managementului integrat al factorilor de risc cardiovascular – HTA, dislipidemie și diabet zaharat tip 2, al bolilor respiratorii cronice – astm bronșic și BPOC și al bolii cronice de rinichi, medicul de specialitate efectuează în cabinet proceduri/ recomandă, după caz, investigații paraclinice suplimentare, față de cele recomandate de medicul de familie. Medicul de familie consemnează în biletul de trimitere sau atașează la acesta, în copie, rezultatele investigațiilor paraclinice efectuate atunci cand acestea au fost necesare pentru a susține și/ sau confirmă diagnosticul menționat pe biletul de trimitere și data la care au fost efectuate, precum și data și perioada pentru care a fost eliberată ultima prescripție medicală și tratamentul prescris, dacă este cazul.

Investigații paraclinice recomandate pentru prevenție

    Pentru serviciile medicale paraclinice – analize medicale de laborator recomandate de medicii de familie, ca urmare a consultațiilor preventive pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 17 ani inclusiv, precum și pentru persoanele asimptomatice, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani, a căror contravaloare se suportă de către fumizorii de servicii medicale paraclinice – analize medicale de laborator, se utilizează biletul de trimitere pentru investigații paraclinice – formular cu regim special, al cărui model este prevazut în Odinul CNAS nr. 868/ 2011, iar durata de valabilitate a biletului de trimitere este de 90 de zile.
    În cadrul consultațiilor preventive, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani beneficiază anual de investigații paraclinice – analize de laborator, pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă consultațiile preventive de evaluare a riscului individual, nu au efectuat aceste investigații.
    Biletul de trimitere se întocmește distinct pentru aceste investigații paraclinice, cu completarea câmpului corespunzător prevenției.  În conformitate cu programul de monitorizare, investigațiile paraclinice și tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de către medicul de familie numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidență de către acesta și pana la 4 săptămâni de la naștere.
    Pacienții trebuie să știe care sunt afecțiunile care permit prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate și anume: infarctul miocardic și Angina pectorală instabilă, malformații congenitale și boli genetice, boala cronică de rinichi – faza predializa, insuficiența cardiacă clasa III-IV NYHA, sindromul Felty, boala Still, sindromul Sjogren, artrita cronică juvenilă, colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, vasculite sistemice), aplazia medulară, anemii hemolitice endo și exo—eritrocitare, trombocitemia hemoragică, histiocitozele, telangectazia hemoragică ereditară, purpura trombopenica idiopatică, trombocitopatii
purpura trombotică trombocitopenică, boala von Willebran, coagulopatiile ereditare, boala Wilson, malaria, tuberculoza, boala Addison, diabet insipid, boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale și delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute, autism, ADHD, boli psihice la copii), miastenia gravis, bolnavi cu revascularizație percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu bypass coronarian, afecțiuni postoperatorii și ortopedice până la vindecare, risc obstetrical crescut la gravide, astm bronșic, glaucom, statuspost AVC, ulcer peptic gastroduodenal, boala celiacă la copii, boala cronică inflamatorie intestinalî (boala Crohn și colita ulceroasă), sindromul Schwachmann, hepatita cronică de etiologie virală B, C și D și ciroza hepatică în tratament cu imuno-modulatoare sau analogi nucleotidici/nucleozidici, boala Hirschprungolile nutriționale la copii (rahitism carențial comun, malnutriția protein-calorică la sugar și copii, anemiile carențiale pana la normalizare hematologică și biochimică) supraponderea și obezitatea pediatrică, bronșiectazia și complicațiile pulmonare supurative, scleroza multiplă, demențe degenerative, vasculare, mixte, starea posttransplant, insuficiența renală cronica – faza de dializă, bolile rare (hemofilia și talasemia, mucoviscidoza, hipertensiunea pulmonară, epidermoliza buloasă, scleroza laterală amiotrofică, sindrom Prader-Willi, osteogeneza imperfectă, boala Fabry, boala Pompe, tireozinemia, sindrom Hunter, sindrom Hurler, afibrinogenemia congenitală, sindrom de imunodeficiența primară, fenilcetonuria    sau    deficit de tetrahidrobiopterina-BH4, polineuropatia familială amiloida cu transtiretina, scleroza sistemică și ulcere digitale evolutive, purpura trombocitopenica cronică la adulți splenectomizați și nesplenectomizați, scleroza tuberoasă) afecțiuni oncologice și oncohematologice, diabetul zaharat cu sau fără complicații, boala Gaucher, boala Graves-Basedow și alte forme de hipertiroidism, degenerescenta maculară legată de vârsta (DMLV), boala Cushing, paraliziile cerebrale infantile, epilepsia, boala Parkinson, poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă, psoriazis cronic sever, afecțiuni ale copilului 0 – 1 an, anomalii de mișcare binoculă (strabism, forii) copii 0 – 18 ani, vicii de refracție și tulburări de acomodare copii 0-18 ani, afecțuni ale aparatului lacrimal (1-3 ani), infarctul intestinal operat, arteriopatii periferice operate, insuficiența respiratorie cronică severă.
    Pentru toate aceste afecțiuni, prezentarea se face direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate fără bilet de trimitere. Medicul de specialitate trebuie să informeze medicul de familie prin scrisoare medicală dacă au intervenit schimbări în evoluția bolii și în atitudinea terapeutică. Pentru bolile cronice pentru care se face management de caz, prezentarea la medicul de specialitate se face cu bilet de trimitere de la medicul de familie pe care este evidențiat management de caz.

Medicina de familie – Cenușăreasa sistemului sanitar românesc

    Pe de altă parte, medicii de familie din Vrancea, dar și din restul țării, se plâng că le-a ajuns „cuțitul la os”. Medicii din prima linie spun că veniturile lor sunt prea mici și că, de-a lungul anilor, au rămas neschimbate, deși cheltuielile unui cabinet de medicină de familie au crescut.  Medicii de familie susțin că prin „obligații contractuale birocratice, absurde, medicul de familie este transformat din medic, în administrator al sistemului în folosul CNAS, iar pacientul devine o „minge” trimisă să plimbe hârtii de la un medic la altul, ceea ce afectează grav relația medic de familie-pacient. Protocoalele medicale sunt de fapt protocoale administrative, listele de medicamente sunt îngrădiri ale accesului populației la medicamente, SIUI este un sistem informatic care trebuie completat cu adeverințe și hârtii”.

„Venitul real al medicului de familie este cu mult sub venitul unei asistente medicale din spital”

    Medicii de familie cer să li se dea 10% din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate pentru a putea funcționa. „Medicina de familie este Cenușăreasa sistemului sanitar românesc. Când e vorba de acordare de facilități sau de impozite și taxe, este privită ca și privată, când e vorba de obligații devine publică. Contractele sunt impuse, nu se negociază. La fel și prețul plătit de Casa de Asigurări pentru o consultație la medicul de familie = mai mic decât un tuns sau o pedichiură. „Capitația”/pacient asigurat/an nu acoperă nici măcar contravaloarea rechizitelor de birou consumate de cabinet la o consultație sau formularele tipizate impuse și vândute de către casă de asigurări cabinetului. Veniturile unui cabinet (care nu sunt venituri ale medicului!) sunt neschimbate de ani buni, nu au ținut pasul nici măcar cu inflația. Venitul real al medicului de familie este cu mult sub venitul unei asistente medicale din spital. De câte ori se vorbește de sistemul sanitar, medicii de familie sunt uitați. Au avut loc măriri succesive de salarii la medici și asistente din spitale, în timp ce la cabinetele medicilor de familie au crescut doar obligațiile.

Medicii de familie nu-și pot lua vacanță și nu se pot interna

    Vă supunem atenției câteva situații critice ce trebuiesc analizate și găsite soluții reale: Vacanța (concediul legal de odihnă) poate fi luat condiționat de găsirea unui înlocuitor. În realitate, cei mai mulți medici de familie nu pot beneficia de acest drept legal, deși în contract este prevăzută și obligativitatea casei de a găsi un eventual înlocuitor. De cele mai multe ori nu poate fi găsit înlocuitor de niciuna din părți și de aceea de ani buni aceste vacanțe practic lipsesc, majoritatea medicilor de familie ajungând la epuizare. Acest lucru este cunoscut, dar ignorat atât de CNAS cât și de Ministerul Sănătății. Sistemele informatice le oferă acestora situația exactă a medicilor care au putut totuși să se odihnească câteva zile pe an, găsind înlocuitor. În situații extreme, când medicul titular are probleme de sănătate, aceeași impunere aberantă, de a-și găsi înlocuitor îi împiedică să se trateze (interneze).
    Lipsa medicului câteva zile îi poate atrage rezilierea de către Casa de Asigurări a contractului, dar și părăsirea lui de către pacienți. Procedura actuală de înlocuire (atunci când se găsește totuși un medic înlocuitor) este dificilă, cu transmitere de documente către înlocuitor. Acest lucru poate fi eliminat prin acordarea accesului pacientului la orice cabinet pe perioada de absență a medicului său de familie (cu ajutorul sistemului informatic acest lucru e ușor de urmărit, limitat și decontat) prin utilizarea cardului de sănătate și a semnăturii electronice a medicului disponibil, cu interzicerea preluării prin transfer a pacientului, în acea perioadă. Către acest medic ar trebui și plătit tariful pentru consultația efectuată. Situația reală a asiguraților este cu totul alta comparativ cu ce apare înregistrat în SIUI”, se arată într-un comunicat de presă transmis de medicul Grigore Hanță, președintele Patronatului Medicilor de Familie Vrancea.

Serviciile acordate nou născuților nu sunt „validate”; asistentele pleacă

    Medicii de familie mai atrag atenția că posibilitatea angajatorilor de a înregistra retroactiv schimbările categoriilor de asigurat generează pierderi pentru cabinete.  Obligativitatea acordării asistenței medicale de urgență către toată populația (asigurată sau nu), fără a se deconta aceste servicii cabinetului medicului de familie, este, de asemenea, o nemulțumire semnalată de medicii de familie. „Serviciile acordate nou născuților în primele luni de viață nu sunt „validate” pe motiv „cnp inexistent”. Lunile scurse între închiderea unui contract de muncă și înregistrarea șomajului sau a deciziei de pensionare – perioadă în care persoana figurează că fiind „neasigurată” în SIUI – produce pierderi ale cabinetului și pacientului prin nevalidarea serviciilor primite-nu primește rețete, consultații sau investigații „validate” și nici capitația cuvenită cabinetului. Lipsa de comunicare de date ale asiguraților OPSNAJ către CNAS scoate periodic asigurații OPSNAJ din categoria de asigurați. Toate aceste situații conduc la scăderea valorilor ce ar trebui decontate către cabinete pentru servicii deja acordate. Pentru toate cele menționate se impune plată capitației la înscriși și plata serviciilor la asigurați, de către casa de asigurări. La cele de mai sus se adaugă sistemele informatice impuse, ce funcționează cu multe erori și care blochează foarte des activitatea în cabinet. Nesiguranța economică a cabinetelor conduce la o activitate în stress continuu. Asistentele sunt tot mai greu de găsit, în condițiile în care în spitale au oferte de salarii decente, asistentele orientându-se către unitățile spitalicești sau spre străinătate”, se mai arată în comunicatul de presă.

Pensia medicilor de familie „va fi o adevărată bătaie de joc”

      Printre nemulțumirile enumerate de medicii de familie se numără și lipsa recunoașterii financiare a muncii pe care o depun, dar și lipsa respectului cuvenit pentru importanța socială a activității. „Veniturile mici ale cabinetelor, implicit sumele rămase ca și venituri ale medicului titular, conduc la plăți reduse către fondul de pensii. Având în vedere acest lucru, pentru acei medici care vor mai ajunge totuși pensionari, pensia acestora va fi o adevărată bătaie de joc, după o contribuție și o activitate de peste 40 de ani în slujba sănătății în România. Nivelul de pregătire, importanța socială a activității, condițiile de lucru, obligațiile manageriale și plata corectă pentru medicii de familie nu au fost în atenția guvernanților din 1989 și până în prezent.  În rest avem de toate: -finanțarea mizerabilă pentru medicină de familie; -birocrație maximă; -sisteme informatice nefuncționale; -doar sancțiuni pentru steluțe, diezi, liste, scrisori neconforme, etc; -imposibilitate reală de concediu de odihnă anual (vacanță) sau de concediu medical fără înlocuitor; -furați lunar cu ajutorul „erorilor” SIUI și plata la „asigurații” înregistrați în SIUI; -impozite și taxe „nediscriminatorii”; -pensii (viitoare) cât ajutorul social. Profesăm într-un stat european și ne încăpățânăm să nu-l părăsim”, se arată în comunicatul de presă transmis de medicul Grigore Hanță, președintele Patronatului Medicilor de Familie Vrancea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here