În satul Bordeştii de Jos, din comuna Bordeşti, se mai păstrează încă o tradiţie din vechime. Denumită popular Trif sau Trifon, sunt de fapt rugăciuni pe care preotul şi localnicii le fac pentru binecuvântarea viilor şi a gospodăriilor. Preotul Cristian Muscalu de la parohia Bordeştii de Jos spune că, potrivit tradiţiei Bi-sericii Ortodoxe, pe 1 februarie, cu ocazia prăznuirii Sfântului Mucenic Trifon, au loc slujbe speciale. Preotul spune că acestea se fac la ţarini, holde, la vii şi la grădini, când se întâmplă să fie invadate de sălbăticiuni sau de alte vietăţi precum lăcuste, gândaci şi altele. „După oficierea Sfintei Liturghii se aprinde candela de la icoana Sfântului Trifon sau dacă această icoană nu este reprezentată pe catapeteasmă, se aprinde doar candela cea de la icoana hramului. Apoi preotul, luând undelemn din candele şi Aghiasmă Mare, care s-a sfinţit la Bobotează, stropeşte în chipul crucii ţarina, via, grădina sau casa unde săvârşeşte slujba şi citeşte mai apoi unele rugăciuni speciale, care sunt în cărţile de cult. Aceste rugăciuni, în număr de trei, sunt scrise de Sf. Mc. Trifon şi datează încă din al treilea veac al erei creştine. În conţinutul acestor rugăciuni se pot găsi o serie de invocări ale Harului Duhului Sfânt prin care se cere izbăvirea holdelor, livezilor, viilor sau chiar a gospodăriilor de toţi dăunătorii care le atacă“, a spus preotul Cristian Muscalu.
   Pe masa unde se slujeşte, cei ai casei aduc crenguţe din toate soiurile de pomi fructiferi pe care îi au în livadă, pene de la păsări, şi seminţe sau boabe de la toate plantele care se vor sădi în pământ în noul an. Acestea vor fi binecuvântate cu aghiasmă spre a fi ferite de rozătoare. În caz că rugăciunile sunt însoţite de Slujba Sfinţirii Aghesmei, cu aghiasma binecuvântată în această zi se stropeşte casa prin colţuri şi unghere, acolo unde apar furnici, gândaci şi purici. „Sfântul Mucenic Trifon să se roage pentru noi, să ne păzească micuţul nostru sat de la înfometare, oprind cu puterea rugăciunii, invazia lăcustelor care devorează culturile şi grânele oamenilor precum a păzit cetatea Frigiei din Asia Mică oarecând“, a spus preotul Cristian Muscalu.
   Tradiţia nu i-a uitat pe urători, care intră în curţile gospodarilor la primele ore. „Dis de dimineaţă vin ţiganii în curte şi îţi bat la uşă. Când le deschizi uşa au un fel de zicală: «Ce-i în casă/Să tră-iască/Ce-i afară/Să-nflorească/Să rodească». Apoi, pentru această urătură trebuie să le dai ceapă şi o strachină de mălai“, a spus Lucica Chiriac din satul Bordeştii de Jos.