GALERIE FOTO: Copilărie fără jucării
  • Micsorare text
  • Marire text
  • Tipareste articol
  • Trimite unui prieten
  • Inscriere RSS
GALERIE FOTO: Copilărie fără jucării
GALERIE FOTO:   Copilărie fără jucării
Sărăcia nu le-a pus lacăt viselor
Voteaza :

Articolul a primit 14 voturi

   Undeva, pe o uliţă a satului Răduleşti, comuna Vânători, câţiva copii necăjiţi visează cât e ziua de lungă la jucăriile pe care alţii, mai norocoşi decât ei, le au. Sunt un băieţel crescut de bunica lui, Elena Nistor, şi trei fetiţe, copilele Ioneliei Ciubotaru, care spune că orice ar face, nu va reuşi vreodată să câştige suficienţi bani din munca zilieră, pentru a le cumpăra şi jucării, pe lângă mâncare. Drept urmare, păpuşile, mingile şi maşinuţele atât de dorite vor rămâne, pentru cei patru prichindei, cine ştie pentru câtă vreme, doar un vis. Un vis interzis...

   Poate că părinţii celor trei surioare se complac să trăiască în nevoi şi sărăcie. Poate că nu „pun osul la treabă” suficient ca să le asigure odraslelor strictul necesar. Şi poate că, într-adevăr, nu-i interesează că acestea sunt, mai mereu, nespălate şi flămânde.
   Poate că şi în cazul lor, ca şi în atâtea altele, viciile adulţilor primează în faţa nevoilor micuţelor. Însă cum acestea nu au nicio vină, şi se jucau prea frumos în ţărâna din faţa porţii când le-am întâlnit, am decis să povestesc nu despre sărăcia sau mizeria în care vieţuiesc, ci despre visul lor neîmplinit: jucăriile. Unii ar putea considera că lipsa acestora din copilăria lor este ultimul lucru care ar putea să conteze. Amintiţi-vă, însă, de propria copilărie, amintiţi-vă cu sinceritate ce daruri vă bucurau mai mult? Hăinuţele? Mâncarea? Sau poate... vreo jucărioară?
   Chiar dacă de abia au ce mânca de pe o zi pe alta, chiar dacă în căsuţa lor cu odăi insalubre te izbeşte devălmăşia şi cu toate că apa şi săpunul par a se întâlni rar cu trupuşoarele micuţe, cele trei fetiţe în vârstă de trei, cinci şi şapte ani, nu-şi doresc altceva decât... jucării. Îşi doresc atât de tare să strângă în braţe câte o păpuşică şi atât de imposibilă li se pare îndeplinirea acestui vis, încât îl rostesc timid, chiar cu o oarecare teamă, pe şoptite... „Nu avem deloc jucării. N-am avut niciodată... Am văzut o păpuşă la o fată la şcoală. Aş vrea şi eu să am una... Măcar una mică...”, a îndrăznit să glăsuiască Oana, cea mai mare din cele trei surori, elevă în clasa a II-a la şcoala din Mirceşti, în timp ce celelalte două fetiţe o priveau cu ochi mari, parcă nevenindu-le să creadă că a rostit cu glas tare dorinţa ei, şi-a lor.

Jucăriile imaginare ale copilăriei reale

   Familia Oanei şi a surorilor ei mai mici, Nicoleta (5 ani) şi Claudia (3 ani) îşi duce zilele de azi pe mâine din cele trei alocaţii de stat şi din ce câştigă mama şi tatăl lor, din munca zilieră. „Aşa că de unde să mai am bani să le mai iau şi jucării? Lu asta mare tre să îi mai iau ce îi mai trebuie la şcoală. Noroc de laptele şi cornul de le primeşte la şcoală, că n-aş avea ce să-i pun la pachet zilnic. În fiecare zi trebuie măcar trei pâini, uleiul a ajuns 9 lei aici în sat... Lemne nu avem, mă duc şi aduc cu spinarea de pe unde pot... Ce să mai zic... Sunt cuminţi, au înţeles că nu-i de unde să le iau jucării şi asta este. Se joacă şi ele cu ce pot”, zice Ionelia, mama celor trei surori.
   Şi într-adevăr, în ziua când le-am întâlnit, se jucau... frumos, cu ţărâna din faţa porţii bojdeucii în care locuiesc. Aşezate pe vine, în poziţia atât de obişnuită a copiilor, adunau în căuşul celor trei perechi de palme, „făina” pe care, amestecată cu apă, o puneau la „copt” în grămăjoare mici, pe „plita” trasată cu un băţ, direct pe pământul tare. Îmbrăcate în hăinuţe murdare, cu mâneci prea lungi sau dimpotrivă, prea scurte, cu părul auriu care chiar şi aşa, parcă tăiat cu sapa, tot arăta miraculos strălucind sub soarele tomnatic, imaginea celor trei fetiţe jucându-se te transpunea pur şi simplu în lumea magică a copilăriei. A acelei copilării fără pretenţii, fără mofturi şi fără griji. În miezul esenţei acelei copilării în care ochii rotunzi ştiu să  transforme o crenguţă într-o păpuşă, o pietricică într-o măsuţă, o frunză de brusture într-un leagăn, un fir de iarbă într-o delicioasă mâncare, sărată cu un firicel de...praf.
   Mirajul s-a spulberat aproape brutal când, zărindu-mă că mă apropii, cele trei mogâldeţe şi-au părăsit brusc îndeletnicirea şi au zbughit-o, temătoare, în curte... Îmblânzite însă de prezenţa mamei şi bucuroase că trăiesc sentimentul atât de rar de a fi în centrul atenţiei, mi-au arătat restul... „jucăriilor” lor: câteva cotcodăcitoare adunate într-un ţarc de plasă de sârmă şi puii lor, zburătăcind în alt ţarc. Pentru toate aceste zburătoare, degeţelele celor şase mânuţe curăţă, conştiincioase, în fiecare zi, grăunţele aurite ale cocenilor de porumb... Cine ştie... poate chiar şi ăia, tot de căpătat.

Gheorghiţă, nepotul luat de suflet

    Lângă curtea copilelor l-am găsit pe Gheorghiţă, verişorul lor. Băieţelul, elev în clasa I la şcoala din Mirceşti, este crescut de trei ani de bunica sa, Elena Nistor, de 66 de ani. Nici copilăria lui nu este înveselită de vreo jucărie şi, faţă de verişoarele sale, privirea lui de sufleţel departe de părinţi pare a fi, cumva, apăsată de tristeţe. Bunica ce-l creşte, văduvă, zice că n-are niciun venit şi că l-ar fi luat pe Gheorghiţă de suflet să-i fie, pe viitor, sprijin şi să-i mai uşureze, astfel, existenţa. „Bărbatul mi-a murit de trei ani. Am lucrat la un complex de porci, dar acum nu am pensie, n-am nimic. Niciun ban. Nici alocaţia lui n-o primesc, că se duce la mamă-sa. Ce pot face, mă duc şi eu la muncă cu ziua şi din ce câştig, iaca trăim... Mai rău e că vine iarna şi prin tavan intră apa, plouă în casă... Om trece noi şi peste asta, măcar de-aş fi sănătoasă, să-l fac mare pe Gheorghiţă... Că e sufletul meu... Mă ţin de el să facă şcoală chiar dacă am cheltuială şi-s lipsuri multe. Că fără şcoală în vremile astea, nimic nu faci...”, spune femeia. 
    Dacă ghiozdan şi ceva caiete a reuşit să-i cumpere copilului, despre jucării nici n-a fost vorba vreodată. Pesemne că nici nu i-a trecut prin cap că băieţelul şi-ar dori aşa ceva, nici că acestea ar fi, în vreun fel, folositoare copilăriei. Aşa că dă să pufnească în râs, privindu-şi nepotul cu ochii măriţi când acesta mărturiseşte, timid, că ar vrea una... „O maşinuţă. Sau o bicicletă...”, zice copilul. „Mai bine nişte alimente”, spune bunica lui, „că e greu tare. N-am ajutor social, n-am nimic, dar mie nu-mi dă alimente de la UE nu ştiu de ce. Aşa că decât jucării, mai bine alimente, să trecem iarna... Că iarna n-ai unde munci”, mai spune femeia.                                    

Jocul şi jucăriile, o modalitate de cunoaştere

   Jucăriile care celor mai mulţi dintre noi ne-au încântat copilăria, însă lipsesc cu desăvârşire din viaţa celor patru prichindei din Răduleşti, nu sunt un moft, cu toată sărăcia în care trăiesc ei. Şi asta pentru că jocul copiilor nu este niciodată o ...„joacă”, ci o modalitate de cunoaştere pentru orice pui de om. Lipsa jucăriilor adaptate, fireşte, vârstei, ca şi obiceiul de a îngropa copilul în jucării, nu sunt deloc prielnice în ce priveşte dezvoltarea intelectuală şi emoţională echilibrată a acestuia. Jucăriile sunt destinate să dezvolte in-telectul unui copil.
   Pentru fiecare vârstă joaca, jucăriile sunt importante, ele contribuie la  dezvoltarea şi definirea imaginaţiei, creativităţii, personalităţii şi abilităţilor pe care trebuie să le deprindă orice prichindel. Pentru Gheorghiţă şi cele trei verişoare ale lui, jucăriile (văzute doar la alţii) au devenit, însă, motiv de frustrare. Trecătoare, e adevărat, dar chiar şi aşa, îi aşează pe ei dincolo de linia care-i desparte pe cei care au, de cei ce nu au.




 

 

3 COMENTARII - ADAUGA-L PE AL TAU

COMENTARII AFISATE CELE MAI VECHI PRIMELE
  • ...copii de genul acesta sunt in fiecare sat din Romania ... ar trebui, poate ,semnalizate mai mult de presa situatiile acestea si oamenii cu suflet mare si putere financiara sa ajute pe cat posibil

    DE erata, postat pe 20-11-2012, la 12:40

  • stiti cum as putea lua legatura cu bunica acestor copii?as vrea sa le duc cate ceva si nu stiu cum sa iau legatura va multumesc

    DE ulian dana, postat pe 02-12-2012, la 21:45

  • Puteti merge personal in satul Radulesti, comuna Vanatori si sa intrebati unde locuieste bunica acestora, toata lumea va stii sa va indrume. Puteti, de asemenea, trimite pachete pe numele bunicii sau a mamei fetitelor, ambele mentionate in articol, la adresa sat Radulesti, comuna Vanatori, jud. Vrancea. Va multumim pentru intentia dumneavoastra!

    DE Laura BREANA, postat pe 16-12-2012, la 20:13

Pentru a adauga un comentariu completeaza campurile de mai jos si apasa butonul ADAUGA COMENTARIU.

 

COMENTARIU (*)

0 din 350 cuvinte permise



Comentariile dumneavoastra necesita aprobarea unui moderator. Mesajele ce contin expresii licentioase, atacuri la persoana, instiga la ura, rasism, xenofobie sau homofobie, ori aduc atingere altor persoane vor fi editate sau sterse. Comentariile trebuie sa faca referire la subiectul articolului.

FLASH NEWS LOCAL

14:24

Ședință la Consiliul Local Focșani, după Paște Actualitatea: Vineri 18-04-2014

13:58

O singură nuntă, de Paște Actualitatea: Vineri 18-04-2014

13:56

Polițiștii i-au întocmit dosar penal și i-au indisponibilizat autoturismul Actualitatea: Vineri 18-04-2014

13:56

Accident cu trei victime pe drumul european Actualitatea: Vineri 18-04-2014

13:54

Un angajat de la Enet s-a accidentat la locul de muncă Actualitatea: Vineri 18-04-2014

12:11

Cutremur de 3,4 grade în Vrancea Actualitatea: Joi 10-04-2014







Intamplari neadevarate

Barfa satului
















Afacere la cheie, Pensiune de vanzare
15
48
5
8
30
1

Extragerea noroc:  2592483

Harta Focsani
 

Infracţional

TAXIMETRISTĂ trimisă de un ESCROC să-i ia banii unei bătrâne
Metoda „accidentul” continuă să facă victime în rândul vrâncenilor.

POZA ZILEI

Nu trage, dom’ Semaca!

SECVENTA ZILEI

Ploia cu piatră în Sâmbăta MARE

SONDAJ DE OPINIE

Social

Suferiţi de astenie de primăvară ?

 

Toate drepturile rezervate SC MEDIA UNO SRL, str. Bucegi, nr. 21, Focsani | Stiri Vrancea, Focsani, Adjud, Panciu, Odobesti, Lepsa
Termeni si conditii
Home |  Actualitatea | Politică | Social | Învăţământ | Jurnal de mamă | Local | Special | Analiză | Exclusiv | Dezvăluiri | Punct de vedere | Religie | Sănătate | Economic | Ştiri din judeţ | Lecţia de adolescenţă | Cultură | Sport | Naţional | Externe | Inedit | Reportaj | Editorial | Interviu | Auto | Monden | Curierul juridic | Justiţie | Eveniment | Infracţional | Reţete naturiste | Nou născuţi | Întâmplări neadevărate | Ghid pentru timpul liber | Pagina liceenilor | Vrânceni plecaţi de acasă | Bârfa satului | Copilul Zilei | Arhiva | Sondaj | Radare | Memoria intimă a jurnalului |
GALERIE FOTO:   Copilărie fără jucării - Ziare stiri informatii anchete vremea Vrancea, Lepsa, Focsani, Odobesti, Adjud, ISJ, media, harta judetul Vrancea si anunturi angajari
Site gazduit de Servhost