Copii vânduţi pe geam și nume schimbate pentru a scăpa de demonii bolilor

0
18827


    Ați auzit de copiii vânduți pe geam sau cumpărați, scăpând în acest fel de o boală chinuitoare? Ați auzit de familii care schimbau numele copiilor pentru a le vindeca toate problemele de sănătate? În ziua de astăzi când un copilaș se îmbolnăvește, părinții apelează de-ndată la un medic. Își iau copilul în brațe și se duc repede la un cabinet pentru a primi ajutorul de care au nevoie de la o persoană cu studii de specialitate. Cu rețeta în mână, pleacă la o farmacie de unde cumpără ce i s-a prescris și cu puțin noroc și ajutor de la Dumnezeu, copilul o să se refacă în câteva zile. Dar ce am fi făcut dacă nu erau medici? Dacă nu erau farmacii? Dacă am fi stat la zeci de kilometri de oraș? Oare ce făceau bătrânii de la sate în urmă cu mulți ani?
    Atunci când sursa bolilor sau remediile medicale nu se cunoșteau, omul din mediul rural considera drept cauză principală a îmbolnăvirii, duhuri necurate sau demoni ai bolilor. Astfel, au apărut o serie de practici de magie împletite cu credința, cu scopul de a păcăli moartea sau demonul bolii. Inițial, ei încercau să îl trateze singuri cu ce aveau la îndemână. Utilizau toate ierburile din curte, orice frunzuliță, orice plantă era bună pentru a vindeca ceva. Tincturi și alifii făcute de ei, ceaiuri fel de fel și alimente din bucătărie, mai puternice decât v-ați putea închipui…toate erau folosite de acei bătrâni cu scopul de a vindeca persoana în suferință.
    Erau cazuri când nimic din astea nu funcționa și apelau la alte metode ciudate și amuzante pentru noi, însă pentru ei asta era ultima speranță și apelau cu mare încredere la ea. În zona Vrancei, exista un obicei potrivit căruia, atunci când un copil era foarte bolnav și nu exista nici o urmă de vindecare, acesta era vândut pe fereastra unei persoane care nu face parte din familie, pe o sumă simbolică. Practic, copilul fiind înstrăinat de familie, scăpa de boala care îl chinuia. Prin această practică veche, se realiza de fapt schimbarea formală a părinților.

    Nea Vasile, în vârstă de 74 de ani, din satul Trestia, comuna Dumitrești, mi-a povestit cum scăpau de boli copiii în urmă cu aproape 100 de ani. „Tatăl meu când era mic, a fost vândut unei femei din sat care avea 5 copii. Era foarte bolnav. Avea febră și plângea încontinuu. Din câte îmi aduc aminte că mi-a zis, parcă avea vreo 3 ani. Bunicii mei ar fi încercat să-l trateze cu ceaiuri, cu ce aveau ei prin casă, l-ar fi dus și la un bătrân din sat care era mai priceput dar tata se simțea din ce în ce mai rău. Nu mai știau ce să-i facă și cum să-l vindece. Au crezut că are farmece făcute sau că e deochiat. Mi-a zis că într-o seară i-a vizitat o vecină, moașa din sat și când văzut în ce stare era tata, le-a spus să pregătească mâine dimineață un sac cu porumb și unul cu grâu că vine ea și îl vindecă pe tata”, a precizat nea Vasile.
    Această vânzare simbolică a copilului, se făcea pe geam, pentru a evita ieșirea pe ușă, pe unde ar fi ieșit copiii morți, dacă era cazul în acea familie. După cum scrie Narcisa Åžtiucă în „Revista de etnografie și folclor”, „Fereastra este ca o supapă a răului, capabilă să facă moartea să încurce drumul. Simbolismul ferestrei vine de la faptul că este un spațiu deschis spre cer către lumină, de trecere între înăuntru și afară, între intimitatea casei și lumea exterioară”.
    „A doua zi, cu noaptea-n cap, a venit moașa și i-a zis bunicului meu să îl îmbrace bine pe tata, să dea din calea geamului tot jos și mamaia mea să i-l dea pe tata, pe geam. Moașa ar fi spus ceva, ca o rugăciune, în timp ce l-a luat în brațe, l-a scuipat de 3 ori și a țipat la mamaia să vină repede să-i deschidă ușa ca să i-l dea înapoi pe ușă. Din acel moment, tatăl meu nu a mai avut nici o altă boală. A murit la 80 de ani de bătrânețe”
, a povestit nea Vasile.

    Mereu se căuta ca persoana care îl prelua pe copil în lumea de dincolo de geam, să fie o femeie cu mai mulți copii, dar care să nu fi avut copii morți în familia ei. În acest fel păcăleau moartea, practic prin această trecere dintre cele două lumi, prin fereastră, la care se adăuga și schimbarea identității. De fapt se simula a doua naștere a copilului. Acesta era scos oarecum de sub influența forțelor malefice și i se oferea o nouă viață. „Era musai ca femeia care îl ia în brațe dincolo de geam să aibă mai mulți copii și să fie sănătoși toți. Nu trebuia să aibă copii morți. După ce s-a făcut acest târg, ea a primit în schimb sacii ăia doi cu grăunțe pentru animale. Nu prea știe nimeni de pe aici ce se spune când îl iei în brațe, cred că este ca un secret. Cine știe, nu trebuie să zică la altcineva. Åži din cauza asta s-au și pierdut din obiceiuri. Odată cu datul peste geam, trebuia să i se schimbe și numele. Åži din acel moment, toată lumea îl striga altfel decât era în buletin trecut. Pe tatăl meu în buletin îl chema Crăciun, dar după ce l-a vândut pe geam îl chema Ion. Åži așa i-a rămas numele. De atunci până a murit, lumea i-a zis Ionel”, a mai adăugat nea Vasile.
    Chiar și Ion Creangă povestește despre asta în povestea „Stan Pățitul”, când eroul basmului a fost întrebat de nume, i-a răspuns drăcușorului : „Tot Stan mă cheamă, dar de la o boală ce-am avut, când eram mic, mi-au schimbat numele din Stan în Ipate și de atunci am rămas cu două nume”. Nimeni nu poate explica acest obicei. Dar bătrânii credeau că dacă se va schimba numele, se schimbă și destinul și nu te mai găsește boala.
    Problema este că oamenii din ziua de astăzi nu mai pun nume creștine pruncilor, ci aleg să folosească nume străine, care nu au legătură cu latura creștină. Dacă se alege nume de sfânt, acel sfânt devine protectorul omului pe tot parcursul vieții. „Numele nu era ales la întâmplare. Trebuia neapărat să fie un nume de sfânt care să-l ocrotească și protejeze din acel moment până la moarte” a menționat nea Vasile.

Animale bolnave vândute simbolic

    Dar oare se mai folosesc în zilele noastre aceste ritualuri? Întrebându-l pe nea Vasile, am aflat că se face cu animalele așa. Nu se dau pe geam, ci doar simbolic și plata de data asta se face în bani. „Dacă nu m-ați fi întrebat aș fi uitat. Acum în 2017, prin luna mai, i-am vândut fiului meu porcul că nu mai mânca nimic și nu se ridica de jos. A fost medicul veterinar la noi acasă, i-a făcut injecții, i-a dat tratament, dar degeaba. El stătea în coteț, nu se ridica, nu mai mânca. Slăbise mult și când încercam să-l trag afară din coteț, abia ridica puțin capul și avea ochii triști ca oamenii. Mi-am amintit de acest obicei de care mi-a povestit tatăl meu și l-am sunat imediat pe băiatul meu. I-am zis să-și facă timp și să vină la țară la noi să ne ajute. A venit și i l-am vândut lui pe 5 lei, că atât avea în buzunar la el. A pus mâna pe el și a spus: Îți dau 5 lei, tu să-mi dai porcul; iar eu i-am răspuns: uite ți-l dau și să ai noroc de el și târgul s-a încheiat. Tot al meu a rămas porcul. Imediat după câteva ore, și-a revenit porcul. S-a ridicat, a început să mănânce și în câteva zile era vindecat complet. Nu știu ce a avut. Când l-am tăiat de Crăciun, a avut o carne așa gustoasă și pic de grăsime „, a spus râzând nea Vasile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here