Busuiocul (Ocimum basilicum), numit în popor şi vasileac, borjolica sau bosioc este o plantă extrem de populară datorită frunzelor sale ce, la simpla atingere sau frecare, răspândesc un parfum puternic, dulce-înţepător.
   Este folosit de foarte multă vreme, nu doar ca plantă medicament, cât mai ales ca un condiment în prepararea diverselor mâncăruri tradiţionale.
   Numeroasele principii active din această plantă (concentrate mai ales în frunze şi flori) au făcut ca ea să fie folosită adesea în medicina naturistă, pentru ameliorarea a diferite afecţiuni precum: dureri şi iritaţii ale gâtului, tuse, răceală şi gripă; afecţiuni ale aparatului digestiv, inapetenţă, colici; afecţiuni ale epidermei, acnee, furunculoză, eczeme, exces de sebum, dar şi probleme de diabet şi calculi biliari.
Formele de utilizare pentru busuioc se reduc la infuzii, cataplasme cu plante strivite sau macerate, sucuri din frunze şi uleiuri eterice.