Ştirile de la ora 19 nu îşi fac loc în lista de priorităţi ale unui adolescent. Serialele, filmele romantice sau inspirate din viaţa de liceu sunt mult mai importante decât un jaf sau o reformă politică. Plăcerea, delectarea, acţiunea întrec nevoia de a fi informat într-o lume atât de complexă şi schimbătoare. Mai toţi tinerii îşi creează o lume proprie, depărtată de viaţa reală, aceea de dincolo de şcoală, casă şi petreceri. Toţi trăiesc într-o lume în care bucuria, intrigile şi idilele sunt la ordinea zilei.

De ce să mă obosesc?

   Deocamdată, încă mai observ că, la cei 18 ani împliniţi, părinţii, bunicii, prietenii mai vârstnici nu au încetat să-mi poarte de grijă. Ştirile sunt atent selectate din buletinele informative şi la cină, când petrec puţin timp cu mama, aceasta are grijă să strecoare printre glume şi povestiri câte o noutate. Astfel, chiar dacă nu urmăresc cu regularitate ştirile, am mereu ochii larg deschişi asupra dinamicii evenimentelor. Acesta nu e un caz general şi din păcate, indiferenţa faţă de ce se întâmplă în jur nu e o simplă cochetărie, ci poate avea repercusiuni drastice asupra calităţii relaţiilor.

Ăăăă... Steve Jobs?

   La o lună de la moartea lui Steve Jobs, în clasă încă mai erau persoane care nu bănuiseră că acest geniu al informaticii murise, ba unii abia îşi aminteau ceva în legătură cu acest nume obscur. Situaţia în sine nu e spectaculoasă, dar ochii măriţi de stupefacţie ai profesorului de la catedră şi murmurul dezaprobator al colegilor mai informaţi m-au amuzat teribil. Aşa cum despre Facebook circulă o vorbă de duh, conform căreia dacă nu ai cont, nu ai viaţă, în acelaşi mod se poate spune şi despre o persoană lipsită de interes pentru cotidian. Deci, nu ai habar, nu ai nimic!

La ce bun?

   De la respect până la o orientare mai precisă în existenţa de zi cu zi, ştirile ajută la trezirea adolescentului din somnolenţa unei rutine pe cât de distractive, pe atât de periculoase. Nu totul se rezumă la un Martini, la un manual de istorie sau la o teză la română. Dacă din ce în ce mai mulţi elevi ar fi informaţi despre revoltele din Libia, războiul din Kandahar, protestele la nivel naţional sau scutul antirachetă, o lucrare la limba latină nu ar mai căpăta proporţiile unui balaur. Dintr-o dată, toţi am avea un alt termen de comparaţie. O notă de 4 nu se compară cu un atentat terorist şi orice altă dramă din viaţa noastră fragedă nu ar mai fi aşa de mare pe cât părea înainte.

Beneficii suplimentare

  Ştirile mai prezintă un avantaj: pot fi folosite în scop terapeutic. În cazul unei despărţiri dureroase de un băiat, adolescenta, prin vizionare regulată de buletine de ştiri, se poate delecta cu variatele crime comise din dragoste, descărcându-şi furia fără a periclita viaţa sau nervii celui care a îndrăznit să-şi vadă mai departe de drum. Chiar şi părinţii se vor declara de-a dreptul impresionaţi de un adolescent cu simţul realităţii. A-l surprinde pe un tată cu o ştire politică pe care a omis-o e o mare victorie. Pe moment, va absorbi informaţia fără a da semne clare de satisfacţie, dar dacă banii de buzunar pe o lună s-au înmulţit considerabil, nu căutaţi explicaţii mai adânci. E clar, informaţia înseamnă putere, chiar şi în familie!
   De aceea, de acum încolo nu voi mai ezita să deschid televizorul la oră fixă. În loc să mă gândesc la cineva drag, amăgindu-mă că mă iubeşte tocmai în momentul acela, îmi voi spune cu o deplină luciditate: “A venit timpul să ştiu ce se mai petrece în lumea asta largă!”.     

Cristina STANCU
Colegiul Naţional „Unirea”, Focşani